Care sunt zonele seismogene ale ROMANIEI si importanta lor majora pentru estimarea hazardului Seismic, potrivit INSTITUTULUI NAŢIONAL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE PENTRU FIZICA PĂMÂNTULU
Ce este un cutremur?
Cutremurele sunt fenomene naturale cauzate de eliberarea de energie in interiorul Pamantului in urma fracturarii rocilor supuse tensiunilor acumulate. Suprafata de-a lungul careia rocile "se rup" si se deplaseaza se numeste plan de falie. Cutremurele din Romania de origine tectonica se produc de-a lungul unor falii crustale (situate la adancimi < 60km) sau la adancimi intermediare (aproximativ intre 60 si 200 km adancime).
Magnitudinea (M) unui cutremur este o marime adimensionala ce caracterizeaza energia eliberata in focarul unui cutremur sub forma de unde seismice Se determina, in mod uzual, pe scara Richter folosind inregistrarile diferitelor statii seismice. O alta practica este calculul magnitudinii din moment seismic, marime proportionala cu produsul dintre aria suprafetei de rupere si deplasarea medie pe falie. Scara de magnitudine este exponentiala: o crestere cu o unitate a magnitudinii corespunde cu o crestere de 30 de ori a energiei eliberate. De exemplu, pentru un cutremur de magnitudine 6.0 energia eliberata este de aproximativ 30 de ori mai mare decat la un cutremur de magnitudine 5.0, in timp ce la un cutremur de magnitudine 7.0 energia eliberata este de aproximativ 900 de ori (30 x 30) mai mare decat la un cutremur de magnitudine 5.0.
Locul din interiorul pamantului unde se genereaza cutremurul se numeste hipocentru sau focar, iar proiectia acestuia la suprafata Pamantului se numeste epicentru. Distanta de la epicentru la un alt punct de pe suprafata Pamantului se numeste distanta epicentrala, iar distanta de la focar la un punct de pe suprafata Pamantului se numeste distanta hipocentrala.
Efectele cutremurului
Amplitudinea miscarii solului datorata unui cutremur depinde de o serie de factori precum magnitudinea, distanta epicentrala, distanta hipocentrala, topografia si conditiile geologice locale.
Intensitatea (I) cutremurului este marimea care exprima modul in care a fost simtit un cutremur intr-o zona. Scara MSK (Medvedev, Sponhauer, Karnik) modificata, este o scara de 12 grade (I-XII) cu ajutorul careia se poate aprecia intensitatea cutremurelor in diferite zone in functie de efectele produse de aceste cutremure asupra oamenilor, animalelor, constructiilor, solului, etc.
Care sunt cauzele cutremurelor?
Placile tectonice. O placa litosferica este un fragment masiv solid de roca, cu o forma neregulata, alcatuit atat din crusta oceanica cat si continentala. Lungimea placilor poate varia foarte mult, de la cateva sute de kilometri la mii de kilometri (printre cele mai mari se numara placa Pacificului si Antartica). Placile variaza foarte mult si in grosime, de la 15 km (placile cu litosfera oceanica tanara) pana la 200 km sau chiar mai mult (placile litosferice vechi continentale, ex: zonele centrale ale placilor Americii de Nord si Sud). Principala forta ce a modelat suprafata Pamantului, de la formare si pana in zilele noastre, este forta ce a dus si la fragmentarea si deplasarea placilor litosferice ce alcatuiesc invelisul extern al Pamantului. Majoritatea cutremurelor se datoreaza miscarilor relative ale placilor litosferice ale Pamantului si se produc predominant la limitele de separatie dintre ele (margini de placi). Expertii au identificat un numar de sapte pana la 12 placi majore si un numar mai mare de subplaci. Placile au primit numele de la continentele (ex: placa Eurasiatica), oceanele (Placa Pacifica) sau regiunile geografice (Placa Arabica) pe care le inglobeaza.
Alaturi de cutremure, cele mai evidente marturii ale miscarii relative a placilor sunt formele caracteristice de relief create la marginile de placi. Acestea difera in functie de tipul de miscare relativa a placilor unele fata de celelalte si de compozitia lor. Astfel au fost identificate trei tipuri de margini de placa:
Margini divergente - ce caracterizeaza interactia dintre doua placi ce se departeaza una de cealalta. Ca urmare a acestei miscari se formeaza o deschidere in crusta (rift mediu-oceanic) prin care materialul topit din astenosfera urca la suprafata, se raceste, formand crusta oceanica noua. Aceasta se depoziteaza de o parte si de alta a riftului formand lanturi de munti oceanici (dorsale). Un exemplu elocvent il constituie Riftul Medio-Atlantic care strabate Oceanul Arctic pana in sudul Africii.
Margini convergente - intalnite acolo unde doua placi intra in coliziune. Daca datorita miscarii divergente se formeaza crusta noua, miscarea convergenta o recicleaza. Marturie a acestor procese sta faptul ca dimensiunile Pamantului au ramas neschimbate de la formarea lui si pana astazi.
Convergenta dintre o placa oceanica si una continentala
